În acest articol este vorba despre conexiunea care există între descreşterea fericită şi abundenţă.
În primul rând ţin să precizez faptul că aceste lucruri nu le vei găsi niciodată în cărţile de economie deoarece economiştii sistemului nu pot şi/sau nu sunt capabili de a le concepe şi explica. Ei nu pot să realizeze astfel de concepte economice deoarece trebuie să respecte directivele finanţatorilor lor, finanţatori ale căror interese sunt: obţinerea de avere, câştigarea de cât mai multă putere şi control asupra maselor de oameni. În consecinţă, finanţatorii nu vor permite niciodată celor pe care îi finanţează, deci pe economiştii sistemului, să elaboreze strategii economice ce duc la bunăstare generală. Unii economişti ai sistemului nici nu au capacitatea de a elabora strategii benefice pentru toată populaţia deoarece ei sunt prinşi în capcana noţiunilor false ale aşa-zisei ştiinţe economice. Diplomele, titlurile şi premiile Nobel deţinute de aceştia nu sunt certificate ale competenţei ci numai nişte certificate ale obedienţei şi ale îndoctrinării. Dacă acestea ar fi certificate ale competenţei lor atunci în această lume nu ar mai trebui să existe sărăcie, umilinţă, suferinţă, poluare şi nici războaie.
Dar să trec la subiect.
Descreşterea fericită, sau descreşterea economică din cadrul teoriei bioeconomice, se referă la reducerea activităţilor inutile sau chiar dăunătoare, la reducerea materiilor prime, la reducerea energiei necesare şi a forţei de muncă folosite în cadrul acestor activităţi inutile şi dăunătoare societăţii. Teoria bioeconomică a fost enunţată de către Nicholas Georgescu (n. 4.02.1906 – d. 30.10.1994) care a fost un matematician, statistician, pedagog şi economist american de origine română.
Această descreştere economică produce o creştere a standardului de viaţă al tuturor oamenilor. Ea se petrece în mod automat, deci fără să fie impusă de către nimeni, în cadrul abundenţei funcţionale. Abundenţa funcţională este abundenţa din cadrul produselor tehnologice. În următoarele rânduri vom vedea motivul pentru care această abundenţă se numeşte abundenţă funcţională.
Dar să încep prin a explica în mod succint ce înseamnă abundenţă. Cei ce doresc să aprofundeze acest concept pot citi articolele sau pot audia şi viziona videocliplurile de pe pagina mea de internet.
Abundenţa este de două tipuri: abundenţă cantitativă şi abundenţă funcţională. Abundenţa cantitativă are loc, spre exemplu, în cadrul produselor alimentare. Pe scurt spus trebuie produse atâtea alimente încât cererea şi oferta de pe piaţă să fie cel puţin egale, eventual oferta ar trebui să fie ceva mai mare decât cererea de pe piaţă. În momentul în care cererea şi oferta sunt egale preţul devine zero, deci alimentele devin gratuite pentru toţi. Aerul, spre exemplu, este gratuit deoarece se găseşte în abundenţă.
Abundenţa din domeniul produselor alimentare este o abundenţă cantitativă deoarece trebuie produsă o anumită cantitate de produse alimentare pentru realizarea acestei abundenţe.
Abundenţa funcţională se petrece în cadrul unor produse tehnologice. Această abundenţă funcţională se poate explica cel mai bine luând ca exemplu automobilul. Pentru a crea abundenţă în cadrul automobilelor nu este necesar producerea unui automobil pentru fiecare cetăţean, ci de crearea condiţilor necesare pentru ca toată populaţia să dispună de funcţia de mobilitate. De aceea această abundenţă se poate numi ca fiind abundenţă funcţională deoarece funcţia respectivă este hotărâtoare în crearea abundenţei şi nu cantitatea.
Abundenţa funcţională se poate produce prin mai multe metode organizatorice şi tehnologice. Pentru a nu complica prea mult lucrurile vom lua ca exemplu numai una dintre metodele organizatorice prin care se poate produce abundenţă funcţională în cadrul automobilelor.
Pentru a crea abundenţă în cadrul automobilelor putem, spre exemplu, crea parcuri de automobile care să funcţioneze pe principiul bibliotecii. În consecinţă aceste automobile vor fi închiriate pe baza actului de identitate. Închirierea lor va fi gratuită. În momentul în care automobilele se pot închiria în mod gratuit foarte mulţi oameni vor renunţa de a avea un automobil privat deoarece acesta devine o povară căci el prezintă următoarele dezavantaje: îţi trebuie un garaj, trebuie să cumperi piese de schimb, trebuie să îl speli, trebuie să-i pui apă, ulei şi antigel, trebuie să plăteşti taxe, impozite şi asigurare, trebuie să-i porţi încontinuu de grijă să nu ţi-l fure sau să nu ţi-l distrugă cineva, etc. În concluzie mulţi vor renunţa de a mai avea un automobil privat ceea ce va duce la o descreştere a numărului de automobile. Descreşterea numărului de automobile va duce la descreşterea cantităţii de materiale, de energie şi de forţe de muncă folosite în economie. Materialele, energia şi de forţa de muncă economisită va putea fi folosită în activităţi eficiente.
După cum observăm abundenţa din cadrul automobilelor duce la economisirea de resurse, simultan cu această economisire creşte mobilitatea oamenilor. Deci abundenţa funcţională duce la o descreştere economică. Această descreştere economică se poate intitula descreştere fericită deoarece ea duce la economisirea de materii prime, de energie şi de forţă de muncă, în acelaşi timp însă creşte bunăstarea oamenilor.
Autor: Mihail Ispan
