DICTATURA ECONOMICĂ: Surmontarea ei cere un răspuns economic



România, Europa şi lumea fierbe. Peste tot există proteste sub diferite forme împotriva acestui sistem.

Majoritatea protestelor sunt de natură politică, ele sunt îndreptate împotriva clasei politice. Se vrea schimbarea unui lider politic, demiterea unor politicieni, se scandează împotriva unui partid sau se doresc alte schimbări de natură primordial politice.

Societatea în care trăim este însă în mod primordial o dictatură economică. Rădăcinile acestei dictaturi sunt adânc înfipte în sistemul monetar şi în cel economic. Există desigur şi cetăţeni care ştiu acest lucru şi care se manifestă în mod activ.

Spre exemplu marea demonstraţie din Seattle din 1999 organizată cu ocazia conferinţei OMC(OMC = Organizația Mondială a Comerțului ) şi a celei din Praga din anul 2000 organizată cu ocazia conferinţei FMI(FMI = Fondul Monetar Internaţional) care dovedesc înteţirea mişcărilor împotriva monopolului absolut al economiştilor sistemului, economişti care propagă teoria neoclasică ce revendică dreptul bogaţilor de a fi mai bogaţi fără să efectueze vreo muncă productivă pentru societate, pe spinarea celor mulţi.

În consecinţă eficienţa protestelor politice, proteste ce implică cheltuieli financiare, timp, energie şi efort fizic, este relativ redusă. Politicienii nu pot să rezolve problemele cu care este confruntată comunitatea deoarece ei sunt de fapt numai marionetele Mafiei Financiare. Această dictatură este o dictatură primordial economică, deci înlăturarea ei cere un răspuns economic. Slăbirea dictaturii economice, înlăturarea şi înlocuirea ei cu un sistem democratic se poate face prin sustragerea lentă a cetăţenilor din actualul sistem monetar. Schimburile comerciale prin intermediul banilor trebuie să se reducă din ce în ce mai mult până când cetăţenii vor putea supravieţui fără bani. Acest lucru sună, cel puţin pentru omul mediu, ca fiind un lucru aproape imposibil.

Prin organizarea unor reţele de cetăţeni care să fabrice produse în regim privat şi să le ofere în sistem de troc, eventual se pot folosi mijloace alternative de plată, surmontarea dictaturii economice poate avea loc. Trebuie create în primul rând produsele de bază: hrană, încălţăminte, îmbrăcăminte, etc. Cu ajutorul infomaţiilor, al creativităţii şi al voinţei se pot însă crea şi alte bunuri precum: broşuri, bază de date şi un internet alternativ în vederea răspândirii rapide a informaţiilor necesare schimburilor de mărfuri. Prin schimburile de mărfuri în regim de troc comunitatea se îmbogăţeşte de opt ori mai repede decât prin schimburile comerciale folosind banii. Această afirmaţie este susţinută de mai multe studii economice şi poate fi verificată foarte uşor. În capitolele de mai sus este explicat algoritmul de verificare.

Rădăcina răului stă în sistemul monetar. Milionarii şi miliardarii se îmbogăţesc din faptul că banii lor se înmulţesc cu ajutorul dobânzilor şi al dobânzii calculate pe dobânzile primite(=dobândă la dobândă = fenomen anatocist). Astfel banii se înmulţesc şi se adună la cei bogaţi fără ca aceştia să producă bunuri sau să ofere servicii.

Cantitatea de bani cu care superbogaţii se îmbogăţesc devine datoriile celorlalţi cetăţeni. De aceea mulţi cetăţeni din mai multe state au început să-şi organizeze activităţile comerciale în afara sistemului monetar folosind trocul, mijloace alternative de plată şi chiar valute alternative care circulă cu o taxă de circulaţie pentru ca acestea să nu se mai poată acumula în mâna câtorva oameni şi astfel să producă blocarea banilor.

În Germania spre exemplu, în ultimii zece ani, cetăţenii au reuşit să organizeze 350 de reţele cu peste 100.000 de cetăţeni. Aceşti cetăţeni folosesc trocul ca mijloc de schimb. În acest mod, ei economisesc mulţi bani, cunosc oameni, înfiripă prietenii, iar solidaritatea dintre oameni creşte. Cea mai cunoscută reţea de troc din Germania este reţeaua WIR(Wirtschaftsring) care are peste 80.000 de participanţi.

Argentina s-a salvat din ruina financiară cu ajutorul reţelelor de troc, iar în prezent la aceste reţele participă milioane de familii. Reţele de troc mai există în Canada şi în Japonia. După cum vezi lumea se reorganizează. Fii promotorul acestei (r)evoluţii care va schimba lumea din temelii şi organizează reţele de troc în ţară!

Mai jos îţi prezint câteva soluţii prin care poţi organiza reţele de cetăţeni care să se sustragă actualului sistem monetar.

Reţele de troc

Reţelele de troc sunt organizaţii neinstituţionalizate care funcţionează în mod privat. Participanţii la aceste reţele schimbă între ei mărfuri şi servicii. Pentru uşurarea schimburilor comerciale se pot face liste, broşuri şi baze de date în care să fie înregistrate produsele şi activităţile oferite de participanţii la troc. În cazul în care mărfurile, respectiv serviciile, au valori diferite se poate întrebuinţa, în locul banilor, puncte, vouchere sau un sistem asemănător. În aceste reţele de troc se pot schimba servicii precum: îngrijirea copiilor, curăţarea ferestrelor, lucrări meşteşugăreşti, produse fabricate în regie proprie, îngrijirea bătrânilor etc. Astfel, se naşte o infrastructură care se bazează pe ajutor şi apreciere reciprocă, infrastructură care creează o cultură de a oferi şi de a primi ceva în schimb.

Avantajul reţelelor de troc este faptul că oamenii se apropie unii de alţii, deci solidaritatea creşte în interiorul comunităţii, iar valoarea muncii fiecăruia este valorificată în acest fel. Discrepanţa dintre săraci şi bogaţi devine mai mică. Oamenii slabi financiar au posibilitatea, într-o reţea de troc, să-şi permită să plătească bunurile prin activitatea lor în loc să ofere bani. Cei ce nu au de lucru pot activa în cadrul capacităţilor şi abilităţilor lor în aceste reţele, în acest mod ei nu mai au sentimentul că sunt de prisos în societate, deci marginalizarea lor se reduce.

Valute alternative

În multe ţări ale lumii au început deja să funcţioneze valutele regionale care sunt de fapt un pas înainte în vederea decuplării de sistemul monetar actual. Aceste valute regionale alternative au avantajul că sunt organizate în structuri descentralizate ce sunt foarte greu de controlat de către Marea Finanţă. În Gemania, spre exemplu, există o astfel de valută regională numită „Roland” şi se prezintă sub formă de bancnotă cu taxă de parcare pentru a descuraja acumularea de bani.

Acumularea masivă de bani duce la blocarea circuitului economic. Bancnotele „Roland” trebuie încasate în mod regulat pentru a nu putea fi stocate şi deci pentru a nu fi extrase din circuitul economic. În Germania, din ce în ce mai multe cartiere, oraşe şi regiuni introduc valute alternative. Aceste valute alternative întăresc economia locală şi încurajează cetăţenii să-şi cheltuiască banii în regiune promovând astfel economia regională.

Înfiinţarea de bănci etice

În primul rând ţin să precizez că înfiinţarea de bănci etice nu sunt o soluţie permanentă, ci mai degrabă o soluţie tranzitorie. Băncile etice lucrează în alte condiţii decât cele ale Mafiei Financiare. Băncile Mafiei Financiare finanţează Noua Ordine Mondială, finanţează înarmarea, ingineria genetică şi alte asemenea proiecte. Băncile etice însă se conduc după principii echitabile şi finanţează anumite proiecte ce ajută comunitatea. Ele investesc o parte din dobânzile câştigate în comerţul cu produse naturale, în tehnologia eoliană, în locuinţe pentru oamenii străzii, etc. Aceste bănci nu fac speculaţii la bursă şi organizează fonduri pentru finanţarea educaţiei, a sănătăţii, a agriculturii, etc. Exemple de astfel de bănci etice: Oekobank, GLS Gemeinschaftsbank etc.

Orientări generale

Epoca materialismului în care scopul principal al oamenilor era acumularea de bunuri materiale este pe sfârşite. La capătul acestui drum apare o nouă eră în care valorile cele mai de preţ vor fi cele spirituale. Oamenii recunosc din ce în ce mai clar că acumularea banilor nu oferă valoare vieţii, mult mai important este ceea ce creăm în vederea ridicării noastre şi a comunităţii pe noi trepte de evoluţie. Banii nu pot să redea într-un mod absolut valoarea lucrurilor ci numai preţul lor, preţ ce este arbitrar. Trebuie să ne eliberăm de datorii şi să nu mai facem alte datorii care ne leagă pe mai departe de sistemul monetar actual. Nu mai luaţi credite!

Folosiţi banii pe care îi aveţi pentru a-i investi în lucruri de valoare precum: pământ, bunuri valoroase, bunuri imobiliare, valute regionale, troc, bănci etice, proiecte care ajută pământul să se regenereze şi alte proiecte benefice pentru comunitate.

Trebuie să învăţăm încetul cu încetul să trăim fără bani, trebuie să găsim drumuri noi prin care să sprijinim cultura, ştiinţa şi viaţa în vederea dezvoltării unei comunităţi emancipate care să ducă spre o societate spirituală. Pentru înflorirea societăţii nu este nevoie de bani. Maeştrii şi oamenii spirituali spun că: „cea mai valoroasă monedă este iubirea!”. Dacă lucrezi cu plăcere şi iubire te împlineşti spiritual dar şi material.

Pentru abolirea dictaturii economice!

Autor: Mihail Ispan